Savurează în tăcere un desert care te duce pe culmile fericirii. Poezie și dacquoise, o pereche imbatabilă, sortită să împărtășească un destin și un rol comun…de a încânta, de a aduce fericire. Dacqoise… prin alunele de pădure, caramelul sărat și crema de praline, pe când poezia…prin mesajul pe care îl transmite. Deschizându-ne sufletul spre frumos, trăim o viață pe care o înțelegem.
”Tăcere
Cuvintele pe care nu le-am spus
Sunt tot atâtea trepte ce pogoară
Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,
Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.
Ca-ntr-un cuprins de peșteră boltit
M-am coborât în lumea nerostirii
Și-n cutele de piatră i-am gătit
Acolo-n fund un ascunziș Iubirii.
Cuvintele pe care nu le-am spus
Sunt tot atâtea trepte de tăcere
Adânc în mine, mai adânc m-am dus,
Acolo unde orice vorbă piere.
De-acolo din limanul necuprins
Din lumea fără mal a nerostirii,
Pe treptele tăcerii s-au prelins
Din ascunziș, luminile Iubirii.”
(Zorica Lațcu)
Cu drag și dragoste pentru dulce și poezie,
MousseAdina
La Gourmandise MousseAdina 