Pentru mine acest desert reprezintă o atingere sublimă a papilelor gustative, deși nu sunt cea mai mare iubitoare a deserturilor cu fructe, frișcă ș.a. Paradigma se schimbă însă în cazul acestei descoperiri italiene, precum și în alte puține cazuri. Aici, în Israel, a început sezonul caiselor, piețele abundă de parfumul floral al darurilor naturii, iar eu sunt pusă în situația critică de sfidare și trădare a bunei mele prietene – ciocolata. Ea, mititica, este vedetă, mai curând, toamna și iarna. Primăvara și vara, cu ale lor atingeri fierbinți (la propriu), nu prea rezonează cu deserturile grele sau cel puțin nu în țările cu care soarele este generos cu prezența sa.
Se spune în gastronomie că panna cotta ar fi desertul perfect. Depinde, evident, de gustul fiecăruia, însă eu nu mă încumet să contrazic această afirmație. Chiar are valențele perfecțiunii și este o opțiune cu care nu se poate da greș. Nu are la bază teorii complicate care necesită studii la academii culinare din Franța sau școli consacrate din Italia; poate fi preparată cu ușurință de fiecare dintre noi. Conține câteva ingrediente, în esență extrem de puține, și nici modul de preparare nu reclamă diplome post-universitare. Panna Cotta (în traducere liberă smântână gătită/ fiartă) provine din nordul Italiei și are la bază smântână lichidă pentru frișcă, zahăr și gelatină. Acestea reprezintă punctul de plecare. Restul ingredientelor sunt șlefuiri ale diamantului. În ceea ce mă privește, batonul de vanilie ar trebui să constituie cel de-al patrulea element indispensabil, dar…cum de gustibus non est disputandum, impun această regulă doar în laboratorul creațiilor mele.
Printre cele mai frecvente combinații și forme de prezentare sunt asocieri ale bazei, panna cotta, cu cafea sau sos de ciocolată sau cu pireuri din fructe. Mie îmi plac ambele direcții în aceeași măsură.
Astăzi, am plăcerea să vă prezint o Panna Cotta pasională, cu o dulceață proaspătă de caise și fructul pasiunii. De ce pasională? Deoarece, doar atingerea partenerului dorit poate face concurență senzațiilor pe care le transmite acest desert. Dulceața budincii, în fond cam asta este panna cotta, combinată cu gustul dulce-acrișor al melange-ului de caise și fructul pasiunii, are un efect sublim asupra stării de spirit. Recomandabil în stări depresive sau ca afrodisiac😉.
Bun, cred că suspansul trebuie întrerupt, așa că, haideți să vedem cum pregătim acest desert mult prea lăudat.
Ingredientele pasiunii în pahar:
Panna Cotta (6 porții în paharele din poză, 4 porții în pahare mai mari)
- 500 ml frișcă lichidă
- 150 ml lapte gras (3,5%)
- 80 gr. zahăr tos
- 2 pliculețe zahăr vanilat
- 6 foi de gelatină (= 10 gr. Eu folosesc Dr. Oetker)
- ½ baton de vanilie (miezul + coaja)
- ½ lgț pastă de vanilie de Bourbon
Cum preparăm?
- Gelatina se pune la înmuiat în apă foarte rece, conform instrucțiunilor de pe plic.
- Se pun într-o crăticioară, la foc mic, frișca lichidă, laptele, zahărul, zahărul vanilat, miezul batonului de vanilie și coaja lui, pasta de vanilie. Se încălzește bine acest amestec până ajunge la punctul de fierbere și zahărul este topit. Se stinge focul.
- Când se mai răcorește puțin, dar e încă fierbinte, se adaugă gelatina scursă bine de apă și se amestecă bine până se dizolvă.
- După ce s-a răcorit bine și este doar puțin călduță, se toarnă în pahare, fără a le umple complet. Se introduc în frigider pentru minim 2 ore.
Sfat: Știu că vă veți uita pe plicul de gelatină și veți vedea că 1 plic încheagă 500 ml de lichid. Credeți-mă pe cuvânt că este suficient pentru ingredientele de mai sus, chiar dacă lichidul total depășește 500 ml.
Dulceața de caise și fructul pasiunii:
- 500 gr. caise fără sâmburi
- 3 bucăți de passionfruit (doar miezul)
- 250 – 300 gr zahăr (+/ -, în funcție de preferințe și de dulceața fructelor)
- 3 pliculețe zahăr vanilat
- Coaja rasă de la o lămâie (preferabil organică)
- Sucul de la ½ lămâie
- 50 ml apă
- Cât timp stă la rece panna cotta, ne ocupăm de dulceață. Punem într-o crăticioară toate ingredientele de mai sus și lăsăm la foc mic până se înmoaie, scade lichidul (apa + zeama din fructe) și devine un sos lipicios, dar încă ușor fluid. Nu amestecați mult. Ideea este să avem o textură plăcută a caiselor, să simțim și pulpa. Nu dorim pireu, ok?
- Lăsăm să se răcească complet, apoi o distribuim în mod egal peste panna cotta deja răcită și închegată din păhărelele simpatice. Lăsăm totul la rece câteva ore și apoi savurăm.
- Atenție! Nu pot fi învinovățită pentru senzațiile pe care le veți avea. Put the blame on the lovely panna cotta!
Cu drag,
MousseAdina
La Gourmandise MousseAdina 