Dragii mei gurmanzi și iubitori de gastronomie, astăzi vă prezint o ciorbă ”brand new” cum ar zice americanu’, adică nou-nouță, pe care e musai musai musai să o încercați. E atât de bună încât va servi drept prânz și cină și gustare….și, dacă aveți gradul de zăpăceală necesar, chiar și drept mic-dejun.
De ce sătmăreană? Bună întrebare! Păi, stăteam io așa și cugetam și mi-am dat seama că rădăuțenii aștia sunt tare binecuvântați cu ciorba lor delicioasă și, cum eu sunt din Ardeal, mai exact din Satu Mare, m-am gândit că ar fi totuși cazul să dăm și Sătmarului o binemeritată ciorbă, una așe ni de tătă mândria, cu costiță afumată și…..fix o tonă de smântână. Nu mai puțin, bine dară, adică ok? Îmi cer scuze dacă folosesc expresii necunoscute, le traduc cu mare drag la cerere ;).
Așa că din naționalismul meu orășenesc a luat naștere un preparat tare nealcoș, buuuun rău, promit! Noi, ardelenii, mâncăm bine, așa cu simț de răspundere și nu ne lipsesc ingrediente și semipreparate (că deh, ăsta-i termenul tehnic) care mai de care mai grele, de la răntașuri la hoborașuri (smântână amestecată cu făină), sosuri cu zahăr, supe și sosuri de fructe (tot cu zahăr, firește; de ex. supa de vișine sau sosul de gutui servit peste o porție de juma de kil de pireu cu mult unt și lapte gras, evident, la care se adaugă și juma de pui, că doară e nevoie și de proteine), totul încununat cu o tavă de prăjituri de casă făcute de o mătușă care folosește rețete patentate de babele din sat, rețete vechi de câteva generații. Mamăăăăăă, ce dor mă apucă, un dor de nu vă pot explica! Noah bun, cum vorba scurtă nu mă caracterisează, iar m-am întins la povești…pardon! explicații :). Haideți, trecem la treabă? Ah, să nu uit! Vă rog să nu vă speriați de cantitatea de smântână că nu e multă deloc, mama ar pune și 600 de gr, eu sunt ceva mai cumpătată, noah bine? Smântâna pe care o folosesc este cea a lui Iuga pe care o puteți procura de pe site-ul lui (Produsele Zonar și Iuga), alături de alte minunății pe care le găsiți tot acolo ;).
Ingrediente ciorbă sătmăreană:
- 4 spinări de pui cu aripi
- 300 gr plachetă de costițe afumate
- 2 morcovi (cca 200 gr)
- 1 bucată de păstârnac (cca 120 gr)
- 1 bucată de rădăcină de pătrunjel (cca 150 gr)
- 1/2 țelină medie
- 2 cepe tocate mărunt
- 400 gr smântână Iuga 20% grăsime
- 2 gălbenușuri mari
- 2 legături de leuștean (tocat mărunt)
- 2 legături mici de pătrunjel (tocat mărunt)
- 2 linguri babane de amestec de legume la borcan (roșii, ardei, ceapă) – opțional
- 1 lgț boia afumată
- sare și piper după gust
- 2 lg ulei de rapiță
- 3 – 3,1/2 l apă*
- 600 ml borș (+/ -) – în funcție de intensitatea lui, al meu a fost light de tot
*Info: Cantitatea de apă nu este fixă, perfect determinată, puteți adăuga și în funcție de preferințele voastre, respectiv dacă doriți o ciorbă mai ”deasă” sau nu. Pentru noi a fost perfectă cantitatea de 3 l și un pic plus cantitatea de borș, care a nu a fost puternic deloc.
Mod de preparare:
- Ceapa tocată mărunt se călește în ulei până devine sticloasă, se adaugă boiaua afumată și se amestecă puțin.
- Se adaugă toate rădăcinoasele tăiate cubulețe și se călesc preț de câteva minute.
- Se adaugă apa, bucățile de pui, costițele afumate tăiate individual, sarea și piperul.
- Se lasă la fiert până dă în clocot, apoi se spumează.
- Se adaugă amestecul de legume la borcan și se lasă la fiert până sunt moi atât carnea, cât și legumele (ultimele trebuie să fie al dente spre fierte).
- Borșul se lasă să dea în clocot separat, apoi se adaugă în oala cu ciorbă și se mai dau câteva clocote.
- Smântâna se amestecă cu gălbenușurile, iar apoi se temperează prin amestecarea cu 1-2 polonice din ciorba care fierbe (vrem să evităm ca smântâna să se brânzeasă). Se amestecă bine și se toarnă în oala cu ciorbă. Se lasă la fiert câteva minute, vreo 5 așa.
- Se verifică de sare și piper și se mai condimentează dacă este cazul.
- Se stinge focul, se adaugă leușteanul și pătrunjelul tocate mărunt și se acoperă oala cu un capac.
- Această minunăție este acum gata de devorat. Pe noi ne-a ținut 2 zile ditamai oala de ciorbă, dar recunosc, suntem ciorbari amândoi. Nu există săptămână fără ciorbă sau supă cremă. Tradițiile sunt făcute pentru a fi respectate, nu-i așa?!
Să fiți sănătoși și nu uitați, Ardealul e fruncea! Hihi, vă rog, nu mă detestați, dar chiar sunt o mare iubitoare a lui. O ardeleancă mândră rău 🙂
Cu drag,
MousseAdina…. ardeleanca
La Gourmandise MousseAdina 