Această prăjitură este de sorginte evreiască, cu influențe maghiare. Eu am găsit-o în cofetăria lui Rachel, creatoarea faimoasei prăjituri Flodni din Ungaria, în cofetăria ei din cartierul evreiesc din Budapesta. Mereu în căutare de noutăți, pe când mă pregăteam să devorez o bucată de Flodni, despre care vă voi povesti cu altă ocazie, ce să vedeți?!…dau peste această prăjitură care, sincer, nu părea prea apetisantă, dar căreia i-am dat o șansă, deși bugetul de calorii pe acea zi era deja epuizat. Cum doamna care servea nu prea știa engleză, iar eu cu atât mai puțin maghiară, nu i-am putut identifica denumirea. Dar nici nu contează. Sunt ceea ce sunt și asta mă obligă să pot reproduce aproape orice gust. Cam ingrată treabă, mai ales în materie de dulciuri – specializarea mea – dar c’est la vie, cum zice francezul :).
Ador să călătoresc! Descopăr mereu locuri noi, ingrediente, preparate și mă regăsesc uneori și pe mine…o eu pierdută, o eu reîntâlnită. Stau de vorbă cu mine și sinele meu și ne bucurăm că suntem din nou împreună. Apoi, viața ne separă din nou pentru o perioadă, după care ne regăsim în alte colțuri ale lumii. De ce? Pentru că, trecând peste faptul că sunt o româncă veritabilă și-mi iubesc țara mai mult decât orice, sunt și un om al lumii, al locurilor frumoase, al iubirii pentru tot ce este atins de bunătate. Mâncarea are un har divin și, cum este omniprezentă, acolo sunt și eu…într-un loc din lume unde este și ea.
În primul rând, permiteți-mi, vă rog, să mă prezint ”matze” sau ”mața” (nu, nu am spintecat niciun porcuroș pentru a procura ceva de la bietul animal), am mers doar la un centru evreiesc de unde am cumpărat această ”pască”. Pasca, denumită în limba ebraică ”mața”, se obține dintr-un aluat nedospit rezultat dintr-un amestec de apă și cereale.
În Cartea Exodului apare referire la faptul că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită). Tradițional, mața este consumată de evrei în timpul sărbătorii Pessach, Paștile evreiesc (sursă: wikipedia și cunoștințele mele :).
Eu am locuit un an în Israel și am ajuns să trăiesc și alături de localnici ceea ce deja știam despre sărbătorile evreiești, fapt care m-a ajutat să înțeleg mai bine ceremoniile și tradițiile acestui popor.
Bun, revenind la prăjitura noastră și matze pe care le aveam prin casă, mi-am zis că n-ar fi rău să reproduc acea prăjitură gustoasă din Budapesta, așa că am creat propria-mi versiune care a ieșit delicioasă. Nu pot să vă spun cât de rapid se pregătește. Singura condiție este aceea de a găsi matze.
Ingrediente (6 porții):
- 5 foi de matze
- 1,7 kg mere
- 50 gr unt gras
- 120 gr +/- zahăr brun sau muscovado (în funcție de dulceața merelor)
- 150 gr nucă prăjită/ migdale prăjite sau mix din ambele
- 2 lgț scorțișoară
- Esență de vanilie
- Zahăr pudră q.s.
- La decor am folosit chipsuri de mere
Mod de preparare:
- Merele se decojesc și se dau pe răzătoarea mare. Se storc cu mâinile de zeama scursă. Eu am folosit mere roșii de vară care au fost dulci-acrișoare.
- Untul se topește într-o tigaie antiaderentă; merele se pun la călit împreună cu zahărul și scorțișoara.
- Se lasă la călit, la foc mic spre mediu, până sunt moi. Se iau de pe foc și se lasă doar puțin la răcorit, apoi se adaugă esența de vanilie. Se încorporează și nucile/ migdalele tocate grosier.
- Compoziția se împarte în patru părți egale, apoi se trece la asamblarea prăjiturii.
- Se pune câte o foaie de matza, o parte din compoziția de mere și tot așa până la ultima foaie. Deasupra se pudrează cu zahăr pudră (făcut de voi! Știți opinia mea despre cel cumpărat) și se decorează cu chipsuri de mere. Hocus-pocus, preparatus!
- Este gata de savurat după câteva ore bune, dar cel mai bine a doua zi. Foile sunt tari și casante, au nevoie de umiditatea mărului care le înmoaie, ceea ce durează un anumit timp. E proba răbdării, dar merită așteptarea 🙂
Cu drag,
MousseAdina – o gurmandă călătoare
La Gourmandise MousseAdina 