”Tradiţiile sunt indicatoare care conduc adânc în subconştientul nostru.” (Ellen Goodman)
Tot acolo, adânc în subconștientul meu, am ajuns și eu zilele trecute, analizându-mi evoluția din ultimii 15 ani. De ce acum? Probabil pentru că simt cum îmi bate în suflet ceasul ce vestește o schimbare a prefixului și care mi-a semnalat că ar fi bine să fac o introspecție…în valorile și principiile dezvoltate în ultimii ani. Am urcat în mașina timpului, care avea să mă poarte pe valurile ultimilor ani, când poposesc deodată la vârsta la care cred că am început să pornesc pe drumul a ceea ce sunt astăzi. Doar că, pe parcursul acestei călătorii, pe lângă amintirile anilor trecuți, a apărut în peisaj și supa de fasole a mamei mele. Am schițat un zâmbet și m-a cuprins nostalgia și dorul de casă care au pus capăt excursiei de-abia începute. Totuși, introspecția nu a fost un eșec total, ci s-a soldat cu supa din imagine, un preparat pe care mama îl făcea cu tot dragul pentru mine și, mai ales, în cantități uriașe, ca orice altceva, de altfel. La noi în familie chestia asta îmi pare ereditară….nu știm să gătim puțin. Pur și simplu, nu ne iese. Fie avem porții pentru o armată de oameni, fie nu ne mai ostenim zadarnic.
Supă de fasole cu ceapă….frații Roux ar râde probabil de intenția mea de a explica genialitatea acestui preparat, dar n-au decât! Fără nicio stea Michelin și fără nicio fiță în rețetă, vă garantez că gustul copilăriei și aroma trecutului sunt toate conținute în cele mai simple preparate….excepție face, desigur, cazul persoanelor care au crescut cu confit de rață, foie gras, icre de manciuria și alte chestii greu de pronunțat. La noi, în Ardeal, ciorba de fasole nu este un fel des întâlnit, noi facem supă….serioasă, cu hoboraș (=smântână amestecată cu făină), cam 2 tone jumătate de smântână pe care o confunzi ușor cu untul dacă te raportezi la grăsime, ceapă dreasă (zdrobită, stoarsă și asezonată) și neapărat pâine. Cum altfel?!
Dacă vreți să mă însoțiți în copilărie, vă aștept în locul meu cel mai drag din casă – bucătăria – să preparăm împreună acest deliciu.
Ingrediente supă de fasole ardelenească (8 porții):
- 300 gr. fasole boabe (proaspătă/ tânără)
- 1 morcov mediu (tăiat rondele)
- 1 rădăcină de pătrunjel dimensiune medie (tăiat rondele)
- 1 rădăcină de păstârnac dimensiune medie (tăiat rondele)
- 1 ceapă medie (tocată mărunt)
- afumătură după gust (ciolan afumat/ costiție afumate/ cârnați afumați)
- 4 l apă
- 300 gr smântână (sau mai mult dacă doriți)
- 2 lgț de făină
- 2 foi dafin
- sare și piper după gust
- 1/2 lgț boia dulce sau afumată
- 2 lg ulei (eu am folosit de rapiță)
- 1/2 legătură de pătrunjel (tocat mărunt)
Mod de preparare:
- Se călesc împreună, în ulei, ceapa, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul și fasolea. Se condimentează cu sare, piper și boia.
- Se adaugă apa, foile de dafin și afumătura (eu am pus de data aceasta rondele de cârnați).
- Se lasă să fiarbă la foc mic spre mediu până se înmoaie fasolea. Folosind fasole tânără, cumpărată la recoltă și ținută în congelator, nu a necesitat un timp îndelungat de fierbere.
- Se realizează ”hoborașul” amestecând, într-un bol adânc, smântâna cu făina și 3 polonice de supă (amestecul trebuie temperat înainte de adăugarea în oala cu supă). Acesta se toarnă în supă și se lasă la fiert preț de câteva clocote bune. La final se verifică la gust și, în caz de necesitate, se mai adaugă sare și piper. Se stinge focul.
- Se adaugă pătrunjelul și se acoperă oala cu un capac. Supa este gata de devorat! Mie îmi place mai mult a doua zi și este demențială servită și rece.
Opțional, puteți prepara și ceapa dreasă, astfel: 1-2 cepe se taie în două, iar apoi felii subțiri, se freacă cu sare și se lasă cca. 15 minute. Se storc într-un prosop de bucătărie curat, apoi se dreg cu puțin ulei și oțet după gust. Ceapa astfel preparată se servește împreună cu supa. Storcând ceapa, se elimină și toată iuțeala specifică. Pentru noi, supa de fasole nu e supă de fasole dacă nu este servită în acest mod. Aaaaa, și musai, cu pâine proaspătă. Ori păcătuim cu rost, ori nu facem o treabă de mântuială. Hihi 🙂
Cu drag,
MousseAdina ardeleanca:)
La Gourmandise MousseAdina 